Peste 60% din succesul academic e influențat de gene

Cât de mult contează genele atunci când vine vorba de succesul înregistrat de un copil la școală? Deloc? 0-30% ? Peste 50? Nu suntem la un concurs de cultură generală, dar dacă vei fi vreodată întrebat, poți invoca un studiu recent (4 septembrie) publicat în Science of Learning care sugerează că materialul genetic explică aproape 70% din varianță.

Întrucât termenii tehnici sunt rareori explicați pe înțelesul tuturor, cu atât mai puțin în cadrul unor postări menite să servească drept curea de transmisie între jurnalele de specialitate și publicul larg, este poate dezirabil ca înainte de a ne hazarda în interpretări, să avem o reprezentare clară despre ce înseamnă de fapt eritabilitate. Atunci când geneticienii și psihologii utilizează acest termen, ei descriu o proprietate statistică înregistrată la nivel de populație, în niciun caz la nivel de individ. Astfel, atunci când auzi că eritabilitatea unei tulburări grave ca schizofrenia este estimată la 0.5-0.6, asta nu înseamnă că dacă părinții tăi au avut-o, atunci tu ai în jur 50/50 șanse s-o dezvolți. În realitate, fie o dezvolți, fie nu. Nu este ca și cum ai arunca o monedă. Ce vor să spună geneticienii este că varianța în fenotip (determinat de genotip, efecte stocastice și presiuni ale mediului) a trăsăturii din populația examinată e explicată în măsură de 50-60% de toate contribuțiile genetice relevante (e.g. efecte de dominanță, epistază, imprimare genomică, etc.).

Pentru orice trăsătură imaginabilă, desigur, eritabilitatea variază între 0 și 1. Să luăm un exemplu simplu în scop ilustrativ. Să spunem, așadar, că ne interesează cât de mult influențează genele caracteristica de a fi eunuc. Cum fenotipul în cauză este produsul unei proceduri chirurgicale nefericite, eritabilitatea e 0. Cu alte cuvinte, toți indivizii cu această trăsătură dintr-o populație dată o au în virtutea unor factori ce țin de mediu, nu de genotip (i.e. hipogonadismul nu e același lucru). În mod similar, dacă ne-ar interesa eritabilitatea inteligenței fluide – care este, de altfel, un construct latent – estimarea ar presupune administrarea aceluiași test de inteligență unui întreg eșantion în tandem cu analiza diferențelor genetice înregistrate. În realitate, bineînțeles, ceea ce am obține de fapt nu este un indice de eritabilitate pentru inteligență, ci unul pentru scorurile înregistrate de subiecți la acel test, adică o măsură prin procură a constructului. Este ca și cum neputând să te uiți direct înspre Soare, îl vezi prin lentilele fumurii ale psihometriei moderne. După această scurtă incursiune propedeutică, credem că rezultatele cercetării publicate de Rimfeld et al. (2018) sunt mai ușor de înțeles.

Analizând peste 6000 de gemeni din eșantionul “Twins Early Development Study”, Rimfeld și colaboratorii (2018) au arătat că și atunci când eliminăm componenta ereditară a inteligenței fluide din ecuație, genele explică în continuare 60% din varianța succesului școlar al unui copil. De fapt, dacă luăm în calcul faptul că un viciu inerent de proiectare al cercetărilor efectuate pe gemeni îl reprezintă asumpția că populația din spate este panmictică (e bine de notat că ea nu este, întrucât împerecherea la oameni ține cont de nivelul de educație atins – vezi spre exemplu Hugh-Jones et al., 2016), gradul de eritabilitate comunicat de autori este complet conservator. Ouch ! Când te gândești câți bani se duc inutil pe meditații, nu e (oare) mai sănătos să faci copii cu un geniu și gata? Psst – am auzit că tipii de la Poli se simt / sunt cam singuri…

Link articol: https://www.nature.com/articles/s41539-018-0030-0#ref-CR48

Referințe:

Hugh-Jones, D., Verweij, K. J. H. St., Pourcain, B., Abdellaoui, A. (2016). Assortative mating on educational attainment leads to genetic spousal resemblance for polygenic scores. Intelligence, 59: 103-108.

Rimfeld, K., Malanchini, M., Kraphol, E., Hannigan, L. J., Dale, P. S., & Plomin, R. (2018). The stability of educational achievement across school years is largely explained by genetic factors. NPJ: Science of Learning, 3, 16.